Ultima vacanta din viata unui student

Anul trecut am avut ultima vacanta din viata de student. Pentru a-i pastra o amintire frumoasa mi-am propus sa merg cu grupul de prieteni la Predeal, o saptamana. Timpul a fost de partea noastra. Am facut cate ceva din fiecare activitate care se putea realiza in scop de relaxare. Am facut plimbari, am urcat pe munte, am jucat tenis, am stat la terasa la o bere, am dansat, am facut plaja, nu am pierdut nimic din ce mi-am dorit in problema distractiei si relaxarii. Dupa cateva zile de la sosirea la Predeal am sarbatorit-o pe Aurora, colega noastra care-si intregea buchetul anilor cu un nou trandafir. Pentru ca eram 4 perechi, impreuna cu cei sase prieteni ai mei, fetele si baietii, ne-am gandit sa-i cumparam Andreei un cadou pe care sa-l foloseasca multa vreme dupa despartirea noastra.

Parerea tuturor a fost ca cele mai frumoase cadouri se procura din comertul on- line. Am intrat pe internet si am vizitat mai multe site-uri cu bijuterii din argint. Ne-am oprit la www.zamoracollection.ro . Acolo, am gasit multe modele frumoase si potrivite cu gusturile noastre si cu ce stiam ca poarta Andreea. Lui Ionut, preitenul Andreei, i-a revenit misiunea sa rezolve comanda unui set din argint, pentru care facusem ,,cheta”. Era compus din cercei, colier si inel, toate impodobite cu zultanite. O frumusete de bijuterii! Eu, Magda si Florina eram incantate de alegerea facuta pentru Andreea si ne-am gandit ca la sosirea acasa, cand portofelele se vor reface si ne vom permite, ne vom cumapra si noi cate un set de bijuterii din argint de la Zamora Collection. In acest fel , ne-am spus noi, vom pastara ceva comun care sa ne aduca aminte de ultima vacanta din studentie si de frumoasa intelegere din grupul de prieteni. De ziua Andreei, dupa amiaza, ne-am intalnit la un restaurant din oras, unde ne simteam noi cel mai bine. La momentul potrivit, Ionut i-a oferit din partea noastra, a grupului, cadoul. A fost incantata, ne-a multumit sincer si repetat… Cand credeam ca surprizele au fost epuizate, Cristi, prietenul meu, a pus pe masa, ca prin farmec, patru mici cutii de bijuterii, identice, din care fiecare baiat a luat cate una si i-a oferit-o prietenei sale. Nu ne-a venit sa credem, cat de inspirat si de frumos au procedat prietenii nostri.

Parca ne citisera gandurile… Fiecare dintre noi, inclusiv Andreea, am primit cate o pereche de cercei si un inel. Ne-am imbratisat cu totii. Am laut cadoul baietilor ca pe o logodna comuna cu prietenia si fidelitatea de a ne intalni in fiecare an la Predeal, in sezonul similar. Daca inelele ne vor lega si in casnicii, am stabilit ca primii invitati la nunta fiecarei perechi sa fie cei din ,,Grupul de la Predeal”. A trecut un an, timpul nu ne-a adus prima invitatie, dar toate perechile s-au pastrat.