Să ne înţelegem de la început, Laguna Albastră este denumirea oarecum propice din punctul meu de vedere pe care i-am dat-o camerei mele. Este un mix de visare, linişte, haos organizat, ordine pe care eu o înţeleg. Mă simt bine printre toţi fluturii de pe pereţi\perdea\calculator\etc., printre poze atârnate, pluşoaie cu feţe vesele. Am douăzeci şi ceva de ani, iar Laguna Albastră arată ca a unei adolescente de paişpe. Şi mă simt al dracului de bine când vin de unde vin, şi îmi las la uşă aerul buisness. E o chestie nouă pe care am descoperit-o, o stare Zen, un exerciţiu demn de urmat ce constă în simpla “amnezie”. Adică domne, ce-i după uşă, e viaţa socială. Ce-i în interior, e viaţă personală, şi mărturisesc sincer, o dată ce am reuşit sa delimitez foarte bine cele două lucruri, s-a creat şi o oarecare ordine în existenţa mea, şi-aşa prea vagă. Lucru pe care-l detest cel mai mult este invadarea Lagunei Albastre. Bineînţeles cu excepţia câtorva persoane apropiate şi cunoscute, care la rândul lor fac parte din cele două vieţi: sociale şi personale. Amestecul este valabil numai pentru câteva persoane, maxim cinci, pe care nu o să le enumăr aici, pentru că se ştiu, le ştiu, şi asta e tot ce contează pentru mine. În rest, nu-mi primesc vizitele cunoştiinţelor, vizite formale, în Laguna Albastră. Am o încăpere vecină special amenajată pentru astfel de oportunităţi. Laguna îmi este mult prea intimă pentru a o folosi în astfel de scopuri, şi plus că s-ar simţi extrem de ofensată, că nu-i genul să se expună în public. Nu-i place. Ea stă acolo, liniştită, mă aşteaptă pe mine şi pe cei puţini acceptaţi, ne primeşte călduros, dar cam atât. Şi o înţeleg, a suferit multe schimbări. Mă gândeam să adaug acestui post o poză – două cu Laguna Albastră, dar m-am gândit că nu i-ar provoca decât neplăcere, şi-apoi, avem totuşi o relaţie de semidependenţă. Eu nu pot fără ea decât maxim o săptămână două, ea nu poate fără mine, pentru că se sufocă, aşa mi-a zis. Voi, ce relaţie aveţi cu Laguna voastră?
Post scriptum: Camera mea e toate culorile, numai albastră nu.
